SAMSARA-o carte pentru un ocol al Pamantului. Al tau. Al meu. Al fiecaruia.

<< Aș putea spune că mă consider fericită, așa, cu nimicul pe care îl am, care îmi e de ajuns pentru ziua de azi. >> Simina Cernat

O carte despre..Nimic si despre TOTUL.

Nimicul din Tot.

E o carte despre ce mi-am dorit intotdeauna sa fac si acum, citind, am realizat ca nu ar fi fost pentru mine. O carte care m-a ajutat sa ma cunsoc mai bine si sa imi cunosc limitele.

Uneori ne hazardam si ni le exageram.

Visam la ce credeam ca ar fi bun pentru noi, cand e de fapt atat de lipsit de realism ce ne dorim uneori.

E mare lucru sa ne cunoastem!

Nu stii pana nu faci, sau , asa cum m-a obisnuit viata sa spun: nu intelegi decat pana nu traiesti , iar daca te muncesti mult sa faci un lucru, clar nu e pentru tine - am vazut-o si am experimentat-o de atatea ori - finalul a iesit prost cu cat m-am sinchisit mai mult sa fac ceea ce credeam ca merita, cand de fapt, pentru mine, nu asta era a fi de facut.

O carte cu 300 si ceva de pagini ce m-au expus mai bine lumii si au facut lumea sa se expuna in mine. Uneori nu ai de cautat, ce ai nevoie vine, direct la tine! Uneori nu ai de experimentat ci doar de inteles ceea ce altii au trait si ceea ce ti se ofera, simplu, prin cuvinte, tie.

Da, unii invata prin ei insisi, altii invata prin experientele altora si altii cunosc simtind si traind cuvintele.

Si nu e nimeni mai destept decat altul si nimeni mai experimentat.

Simina le zice atat de franc si atat de bine in cartea ei.

Carari avem.

Specifice fiecaruia.

De urmat.

De recunoscut.

De avut curajul de a porni in necunoscut.

Cat de frica ne e de singuratatea noastra?

Citesc aceasta carte si am acelasi feeling de deja-vu pe care l-am mai avut in unele situatii de viata, cu unii oameni si in anumite imprejurari.

Cu fiecare foaie data realizez incomensurabila distanta si surprindere. Asemanare si plasmuire. Realitate si un vis ce ar fi putut sa fie. Implinit.

Insa nu tot ce ne dorim e bun pentru noi.

De multe ori am fost surprinsa de ce au realizat altii cu mult inaintea mea...22 vs 35...ce visam si imi doream eu atunci, la 22 a fi facut, si de fapt ce am putut face.

Imi place insa ca Simina Cernat are aceleasi ganduri ca si mine pe care le-am avut la varsta ei; pe care , uneori , le mai am, chiar daca mi se reproseaza naivitatea si candoarea prea mare la cei 35 ai mei.

" Lumea are nevoie de mai multa visare" spune Simina intr-un capitol in care scrie simplu si franc de ce toata aceasta incursiune a ei in Indonezia, Bali si Asia, ori la triburile uitate de lume- triburi ai caror oameni au atata conexiune cu tot ce reprezinta viata si natura, cat si o intelepciune , pe care noi, astia civilizati, am facut-o sa se atrofieze.

Nu e nimic facut anume pentru cineva, e totul pentru tine, cel care pornesti pe un drum, si asa cum spune filosofia buddhista: "Nu castiga decat cel care merge pana la capat pe drumul inceput ori cel care face primul pas".

Unii se nasc intelepti si batrani. Norocul lor, as spune!

Simina are o intelepciune aparte pentru varsta ei - cei 22 de ani - la care a experimentat aceasta incursiune in necunoscut si in celalalt colt de lume. Insemnarile ei si felul cum le cantareste si le prezinta pe toate, umorul de situatie si de viata, expunerile, naturaletea asta extrem de debordanta - plac!

Plac enorm! Nu is pe placul meu romanele despre calatorii dar SAMSARA m-a facut dependenta. Dependeneta de karisma si adevarul unui om, care a impartasit adevarul sau cu noi.

SAMSARA- e un roman care te tine in priza. Am inceput aceasta carte vineri seara si duminica era gata.

Asa sunt unele carti. Simple dar bune. De o naturalete si o simplitate atipica si totusi colosal de palpitante. Gustoase si satioase! Hrana pentru minte si suflet.

Revelatorii.

Nu degeaba se spune ca Dumnezeu experimenteaza prin fiecare dintre noi... Experienta Lui, prin Simina, a fost dar in viata mea odata cu aceasta carte.

Nu degeaba cresti cel mai bine printre oameni si iti largesti constiinta printre ei.

SAMSARA e o noua dovada.

Carti.

Facute pentru sufletul , mintea si trupul nostru.

Tu devii si esti acolo: si personaj principal, si narator, si observator, si critic, si simti cum te treci cu fiecare pagina citita si totodata cum te descoperi mai bine si cum te intelegi mai bine. Cum te regrupezi mai bine.

Sondari in psihicul de care nu erai constient ca il ai.

Limite ce ti le descoperi.

Adevaruri care te deranjeaza si te elibereaza de cine nu erai .

SAMSARA e una din acele carti date cu drag, in dar.

Iar intermediarul dintre cer si Pamant de data aceasta e SIMINA.

Despre lumea vazuta de Simina si expeditiile ei, gasiti mai multe pe blogul: http://www.siminacernat.com/sumbawa-indonesia-2014/