Ei spun ca...

....iubirea e mai pretioasa decat aurul;

ca daca gasesti lumina care sa te calauzesca spre o noua zi ai gasit inceputul drumului spre casa;

...ca daca in noapte cerul instelat e acoperit de nori..asteapta si respira adanc!

.....ca oamenii nu se supara sa se simta greoi uneori ..important e sa isi gaseasca puterea si stralucirea interioara;

Viata ne poate transforma din oameni puternici in oameni slabi si pierduti..pe cararile acestei vieti..batute de vant si ploi.

Lumina interioara cica e mai buna decat lumina soarelui sau a lunii!

Oamenii nu se supara sa se simta izolati uneori...doar ca sa isi redescopera lumina interioara.

Uneori ne simtim goliciunea ..barbati si femei...uneori e doar distanta pana la locul unde ne simtim feriti de tot si de toate- patru pereti in care ne retragem cu luminile stinse si perdelele trase, cu paturi sub care ne ascundem pentru a nu mai sti nimic de nimeni, pentru a nu mai palpa relitatea care nu e asa cum vrem . Doare, insa nu vrem sa stim. Doare.

Fiindca simtim.

.....norocul ti-l faci. Eu cred ca e si cat a reusit Dzeu sa te priveasca cu lumina LUI in prima zi, cand ai deschis ochii intr-o lume, prea plina- atunci cand ai venit aici. ...totul are un rost. Eu de multe ori nu inteleg nimic.

....ca totul e o reflectare a noastra. Eu ma indoiesc. Raul din altii pe care nu l-am facut eu insumi nu zice nimic despre intunericul ascuns in mine. Eu nu ranesc. Eu..de cele mai multe ori, sufar chiar si cand fac totul in ideea de a crea un bine.

Eu ..doar din timpi in timpi stiu cum sa ma reinventez din nou si din nou:

plecand,

iubind,

schimbandu-mi hainele,

culoarea parului

si coafura.

Azi e noul meu maine.

As fi facut totul pentru tine...insa mozaicu-mi colorat s-a spart..si-am invatat sa ma tolerez tocmai cand nu esti.

Ei spun ca.....

....ca mai intai sa iti faci viata si afacerea ta si apoi sa te asezi la casa ta. Eu cred ca nimic nu are o regula, totul isi are o logica in degringolada vietii noastre ca si om.

.....totul e aici. Eu as vrea sa existe si un dupa, caci Universul asta n'are margini si oricat am fi noi de furnici in incomensurabilitatea LUI, stam doar o perioada incredibil de liliputana, pe un praf numit PAMANT, fumam, iubim, imbatranim, intinerim si apoi ne facem bagajelul si plecam.

Ei spun ca....

EU TAC

PESTE mine soarele apune din nou.