Fierbe-ma!
Am vrut sa te pierd. Sa ma desfac fasii, fasii transformate in curcubee colorate, lumini de artificii si ploi calde dar nu cu tine, nu peste tine, ci doar pentru a iti face sa iti fie dooor, ori, poate doar in ciuda, a te face sa tanjesti, sa ceri, sa rogi sa ma pui stapana pe mealeagurile unui IERTI peste care sa ma fi facut regina iar eu, in nebunia orgoliului feminin sa iti zic NU SE POATE. SEZI BLAND. SA TI SE FACA DOOOR!!! si sa te mai fierb putin, o saptamana, o luna..ori doar cateva zile...caci asteptarea intotdeauna e tortura, tortura ce face rezultatul inuman de frumos si de ravasitor in momentul cand reuseste sa fie atins.
Nu mi-a pasat.
Nu m-am gandit la consecinte.
SI poate cel mai mult nu m-am gandit la faptul ca in viata asta capcanele pe care vrei sa le intinzi te pot prinde, inopinat, tocmai pe tine in ele.
Si da mi-e dor, de tine si de glumele tale, da rasul tau de copchil prostut si cu atata inteligenta emotionala. Mi-e dor de cum vrei sa impaci pe toata lumea,s a strangi in brate cand ii doare si te doare si pe tine, dar ce conteaza?! caci pentru tine ceilalti reprezinta mult mai mult decat persoana ta. Mi-e dor de felul asta de a mi se face tot mai dor de tine in fiecare zi. SI culmea e ca te pastrezi distant si nu dai niciun semn...decat asa usor, ca atunci cand ne-am intalnit prima data si ai zambit insesizabil, in colturile gurii, facandu-mi din ochi- ca un secret pe care numai noi doi il aveam de impartasit. Mi-a placut ceea ce am gandit; te-a incitat ce ti-am impartasit. Si ca niste prosti, manati de conjuncturi, ne-am ratacit si ne-am busit unul pe altul- sa suferim pentru a face bine altora, celorlalti, pe care mereu ne-am obisnuit sa ii punem pe primul loc. Si daca azi iti spun SA MA IERTI stiu ca va aparea orgoliul tau masculin si imi va face fal-fal din mana, sa imi dea de inteles ca putin ii pasa si ca ar trebui sa imi vad de drum. Iar masochismul ce ma caracterizeaza se va agata nestiutor de tine, de a te bate la cap si a te sugruma cu muuulta, prea multa prezenta si UMOR.
M-ai facut sa imi fie dooor! Sau poate doar mi-am facut singura dor. Ce ti-e si cu poftele astea?! Vin, pleaca, se amesteca usor, ca bautura lui Bahus ce se amesteca nestiutor cu sangele nostru. Nu ti-a impus nimeni sa vrei sa ai acces la o stare pe care nu poti s'o controlezi. Asa tu si cu mine, azi. Ne vedem
Ne placem.
Ne tinem la distanta si totodata ne infuzam de'aproape cu tot ce avem mai bun , mai inteligent, insa totodata stim sa ne injunghiem chiar si cand nu suntem alaturi. Ne ignoram. Ne uitam. ...doar stim ca nu mai are rost; ce a fost am consumat, manjindu-ne inocenta cu tot ce am visat ca ne face pasionali si doi nebuni... Poate ca nu e momentul sa actionez. Nu mai e. Poate ca e bine sa le las pe toate sa treaca.
Sa imi treaca dorul de tine, de a te privi, de a te urmari, de a afla tot ce e nou de tine. De a te sti, de a imi lasa o parte din energie la tine, de fiecare data cand revin fara ca tu macar sa stii...de fapt..stii...dar ce mai conteaza?! Indiferenta , poate ca intr-un final, ne va face implicit unul altuia bine.
Asa ca astept.
Respir adanc si imi zic : "Va trece si asta. Mai e un pic pana la apogeul starilor: de dor, de tanjire, de a vrea inapoi si apoi ne vindecam. Ma vindec. Poate ca sunt vindecata , insa ca in copilarie- am predilectia de a mai privi inca o data pe geam, cand ninge, gandidu-ma ca e un semn ca Mos Craciun urmeaza sa apara din nou..." Si'ntr'un tarziu voi intelege: ca intalnirea noastra fu dar, echilibrare karmica si bucuria de a ma face sa iubesc din nou, sa ma scriu si sa multumesc scenariului ce ne-a bifat mersul vietii in : implinitor si vindecator. Azi, totusi, ma inclin la bunatatea ce salasuieste in sufletu-ti calator caruia ii face placere sa se desfete in placeri frugale, prea comerciale...desi adancurile tale si felul cum te-am cunoscut mi-au zis ca dincolo de imaginea-ti de superficial e o reflectare a unui OM adanc si intelept- iar pentru felul in care iubesti cainii, copiii, oamenii si frumosul pot spune ca TE IUBESC si ITI MULTUMESC ca m-ai facut sa ma redescopar prin glumele tale intr-un univers vesel si copilaresc caruia i-am dat voie sa ma transforme in fiinta ce aduce bucurie in universurile ce o inconjor. Te imbratisez , Om bun! Si sper ca simti, ca Cineva, undeva, in lumea asta te iubeste ca stelele care sclipesc pe cer: dintotdeauna, mult, netagaduit si fara punct. Aici e randul ca sa ma semnez A, finalul de la a da prea mult si inceputul numelor ce ni le-am cunoscut.
